Dora, zambetul unui om de zapada

0
1079
Dora

Zilele acestea a nins destul de mult in Bucuresti. Nu sunt o iubitoare de zapada sau de iarna si cred ca v-am facut deja capul calendar cu asta, dar nu ma pot abtine, trebuie sa ma plang si eu cuiva. Nu vreau sa ridic oameni de zapada, ci castele de nisip, pe o plaja insorita la peste 30 de grade.
Stiu, nu am de ales, clima noastra include 4 anotimpuri, iar iarna este unul dintre ele. Si ce sa crezi? Iarna inseamna frig si zapada.

Pe cat de multa zapada s-a adunat pe strazile capitalei, pe atat de mult s-au umplut si balcoanele locuintelor. Fireste, cele care nu sunt inchise, asa cum este al meu.

Prietenul meu s-a mobilizat, a pus mana pe lopata si a demarat misiunea „deszapezire balcon”. Procesul a durat destul de mult si nu am bagat de seama ca jumatate din zapada din balcon se transformase intr-un super dragalas om de zapada. Cred ca pentru prima oara dupa mult timp am simtit fericirea pe care o simte un copil atunci cand ninge si se joaca in zapada. Mi-am amintit de copilarie, de joaca la sanius alaturi de gasca de copii de la bloc, de vacantele la munte cand stricam partiile de ski dandu-ma cu punga.
E drept ca nu-mi amintesc de ultimul om de zapada pe care sa-l fi facut eu cu manutele mele, iar acum, ideea de a avea unul chiar in propriul balcon, m-a incantat nespus.
Nu am participat la constructia omulul de zapada, doar am admirat si incurajat procesul de la geam. M-am implicat abia la final, intervenind cu detalii si accesorizare, ceea ce a facut ca omul de zapada sa aiba un aer feminin. ?

Faceti cunostinta cu noua mea prietena din balcon! ⛄️

Pentru ochisori am folosit doua alune de padure pe care le aveam din gradina bunicii mele, gura i-am facut-o dintr-o panglica rosie, iar nasul – un morcov pe care mi l-a dat vecinu’. ?
Am rupt un mop in doua si l-am pus in chip de maini, iar pe cap i-am asezat palaria mea de soare gasita vara trecuta prin Grecia.

I-am legat la gat cel mai cool fular al meu si apoi, admirand opera din toate unghiurile si de la toate distantele, am decis: Dora! ❄

Si iata inca o data dovada ca lucrurile marunte ne pot crea o stare de bunadispozitie si fericire. Trebuie doar sa privesc pe geam si o vad pe Dora cu zambetul ei gales. Este zambetul copilariei, al amintirilor, al varstei inocentei… Iarna nu-i ca vara, dar are farmecul ei! ❄️

Pupici inghetati!?

LĂSAȚI UN MESAJ